Turtucaia, orașul portuar încărcat de tradiții și istorie
Știați că Turtucaia (în bulgară: „Тутракан”; în engleză: „Tutrakan”), oraș port la Dunăre din regiunea Silistra (N-E Bulgariei), a aparținut, în perioada 1913 – 1940, de Regatul României, împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic (iunie - august 1913), urmând ca din 1940 să fie redobândit de Bulgaria?!
Vă recomandăm, dacă ajungeți în zonă, să nu ratați Memorialul și Cimitirul militar de la Turtucaia, să dedicați câteva clipe amintirii celor care și-au dat viața pentru noi. În Bătălia de la Turtucaia, pierderile românești s-au cifrat la aproximativ 34 de mii de morți, răniți și dispăruți. 3500 de ostași au reușit să iasă din încercuirea trupelor bulgaro-germane refugiindu-se spre Silistra, în timp ce alți 2 mii au scăpat cu viață trecând Dunărea spre Oltenița, înot sau cu ajutorul marinei fluviale române. Pierderile sângeroase ale românilor - morți și răniți - au totalizat 160 de ofițeri și 6 mii de soldați. 480 de ofițeri și 28 de mii de soldați au fost luați prizonieri.
În orașul portuar Turtucaia există, totodată, Muzeul Etnografic pentru Pescuit pe Dunăre și Construcția de Bărci, deschis publicului încă din anul 1974, unde se regăsește conservat un material bogat din cultura spirituală, structura socială și stilul de viață al bulgarilor din satele pescărești de pe Dunăre. Muzeul este singurul de acest fel nu numai în Bulgaria, dar pe întreaga Peninsulă Balcanică.
De asemenea, există aici un „Cartier al pescarilor”, unde se află nu mai puțin de 48 de clădiri monumente. Unele case au fost construite acum 150 - 200 de ani, fapt ce le face extrem de valoroase.
Aici, pe malul Dunării, locuitorii aveau două meserii principale: pescuitul și construirea de bărci. Pe lângă aceste două ocupații, bulgarii au supraviețuit prin agricultură, cizmărie, fierărie și multe altele.
