Traseu Comana - Calarasi

Giurgiu
Avansati
  • Nivel – avansați
  • Durată – 2 zile
  • Distanță – 121 km
  • Suprafață – pavat
  • Tip bicicletă – cursieră

Ruta traseului este Comana – Prundu – Greaca – Căscioarele – Chirnogi – Oltenița – Ulmeni – Cetatea Veche – Spanțov – Stancea – Chiselet – Mănăstirea – Dorobanțu – Vărăști – Ciocănești – Bogata – Rasa – Cunești – Grădiștea – Călărași

Cazare la Oltenița.

            Plecăm din Comana pe DJ411 și traversăm Parcul Natural Comana apoi ieșim pe DJ412 și coborâm de-a lungul parcului până în satul Prundu, unde vom intra pe DN41 și ne continuăm drumul înspre este, mergând spre satul Greaca. Ne continuăm drumul spre este către Balta Măgura, formată pe râul Dobrița. Aici este și trecerea din județul Giurgiu în județul Călărași. Ne continuăm traseul către Oltenița care va fi și locul unde ne vom caza peste noapte. Pedalăm astfel pe DN41 și trecem prin localitatea Căscioarele pe malul lacului Cătălui și apoi prin comuna Chirnogi de unde mai avem aproximativ 7 km până la Oltenița. Ne odihnim peste noapte la Oltenița și de dimineața pornim ultima parte a traseului, către Călărași.

            Ieșim din Oltenița pe DN31 și merge, spre est, trecând pe rând prin localitățile Ulmeni, Cetatea Veche, Spanțov, Stancea, Chiselet, Mănăstirea, Dorobanțu, trecem pe lângă Lacul Dorobanțu, apoi Vărăști, Ciocănești, Bogata, Rasa, traversăm Lacul Gălățui, trecem prin localitățile Rasa și Cunești, apoi prin Grădiștea, iar în dreptul Iezerului Călărași virăm la dreapta pe DN3, trecem pe lângă Balta “La Dinulescu” unde se practică pescuit sportive și ne continuăm drumul pe DN3D până în Călărași, punctul de final al traseului nostru de bicicletă.

Obiective turistice din zonă

Muzeul Municipal, Călărași

Muzeul Municipal Călărași este situat în vechiul sediu al Primăriei. Clădirea a fost construită pentru această destinatie administrativă în anii 1886-1887și prin urmare, la începutul lunii ianuarie a anului 1888, instituția și-a început activitatea într-un imobil nou.

            Din punct de vedere expozițional, muzeul urmărește cronologic istoria localităților din Călărași, începând cu prezentarea descoperirilor arheologice, trecând prin menționarea primelor referințe documentare, prezentând momentul schimbării statutului (1833 - capitala județului) și momentul eliberării (1852), dar și momentul în care întregul popor român trecea prin momente dificile (războiul de independență, primul și al doilea război mondial), încheind cu perioada comunistă și cu perioada contemporană.

            Spațiul expozițional dedicat celor menționate mai sus se află la parterul clădirii, în 8 încăperi care sunt amenajate tehnic muzeal. La etaj, clădirea desfășoară activități expoziționale, precum și activități creative.

Muzeul este înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice.

Catedrala ortodoxă Sf. Nicolae, Călărași

Biserica este construită din cărămidă, pe o fundație rezistentă; are forma unui magazin cu lungimea de 29 m, lățimea de 10,5 m și înălțimea de 21 m, având două abside mai mici, iar absida altarului este mai mare, de formă semicirculară.

            Portalul bisericii este dreptunghiular, deschis și delimitat de patru suporturi de formă rotundă. În naos și în pronaos, tavanul este drept și este susținut pe două rânduri de suporturi, din care cinci în formă rotundă, cu frumoase litere mari, care ne aduc aminte de biserica Nașterea lui Dumnezeu din Betleem.

            Biserica are două cupole, una este deschisă și cealaltă închisă, aceasta din urmă servind ca turn al bisericii unde sunt instalate cele două clopote. Acoperișul și cupolele sunt acoperite cu plăci galvanizate.

            Pictura bisericii, executată în ulei și într-un stil realist, are o mare valoare artistică, fiind executată în anul 1908 de pictorul italian Orest Cantini. Paravanul altarului și cele două scaune episcopale, de o noblețe deosebită, sunt executate din lemn de stejar de către sculptorul M. Babic, în anul 1908. Icoanele împăratului, icoanele sfântului titular și ale Sfântului Ioan Botezătorul de pe paravanul altarului, sunt înlănțuite cu argint, având o lucrare spectaculoasă.

            Congregația are o bibliotecă parohială funcțională. Congregația organizează activități parohiale cu participanții la biserică, precum și cu studenții din parohie.

Muzeul de artă – Turnul de apă din Oltenița

Muzeul de Artă al municipiului Oltenița a fost deschis publicului în anul 2001. Acest muzeu, până în prezent unic în țară datorită faptului că este instalat într-un spațiu neconvențional, într-o clădire destinată în mod special redistribuirii apei de băut pentru locuitorii orașului, este un punct de atracție pentru turiști.

           Turnul a fost construit în anul 1919, iar în anul 1922 a fost pusă la dispoziție moara de apă de unde se alimenta Oltenița. În anul 1916 a fost bombardat de trupele dușmane, după care a fost renovată când a fost construită și primăria din Oltenița, în anul 1924. În acel moment, populația din oraș se alimenta cu apă potabilă din râul Argeș.

            Cele mai importante lucrări care se regăsesc în acest muzeu sunt:

  • "Impetus" - un bust sculptat în marmură albă de artistul Alexandru Severin, care în perioada interbelică a sosit în ținutul din jurul Olteniței.
  • "Bătrâna doamnă care vorbește" de Nicolae Trepăduș - este o sculptură în ghips, care reprezintă o bătrână în dimensiune naturală, executată de artist în anul 1912, în timp ce își termina studiile la Viena.
  • "Leonard" de Nicolae Trepăduș - sculptură în ghips, reprezintă un bust de mărime naturală, care înfățișează cântărețul de operă, tenorul Nicolae Leonard (1886 - 1928);
  • "Tineret" de Nicolae Trepăduș - o sculptură în ghips, în care este portretizată sora sculptorului.

            În expoziția muzeului sunt expuse și câteva picturi și lucrări grafice executate de pictori contemporani consacrați, cum ar fi Aflorii Elena, Constantin Baciu și Cici Constantinescu: "Peisaj din București", acuarelă, semnată în 1963 de Aflorii Elena; "Scena de Show", grafică în cărbune, de C. Baciu datată în 1963; "Dunărea la Tulcea", pictura în ulei, de Cici Constantinescu, datată 1963.

Monumentul Eroilor Ruși, Oltenița

Nu este prea cunoscut faptul că prima luptă din Războiul din Crimeea a avut loc în România, în apropierea orașului Oltenița, fondat în primăvara anului 1853. În vara aceluiași an, a sosit în Oltenița o brigadă rusă de infanterie și șase trupe de cavalerie comandate de generalul Pavlov. Lângă Dunăre, în locul carantinei (la confluența Argeșului cu Dunărea) a fost instalat un post de cazaci.

            La 22 octombrie 1853, după ce turcii au ocupat oaza Kusui de pe Dunăre, au atacat și au cucerit carantina. Ca urmare, a doua zi, rușii au atacat carantina. Atacul rusilor a reușit să-i alunge pe turci. Ca semn de devotament și apreciere, după această bătălie, rușii au construit un monument în memoria soldaților ruși care au căzut în această bătălie. Ei au fortificat locul cu un zid de piatră și l-au înconjurat cu lanțuri mari și grele din oțel (așa erau făcute odată aceste împrejmuiri), au construit o cruce mare și au pus o piatră funerară.

            În acest monument, găsim inscripții în limba rusă, care se referă la date despre războiul de atunci, date mai exacte decât cele păstrate de tradiție și care au fost comunicate vocal, de la o generație la alta.

Biserica Sfinții Dumitru și Nestor, Mănăstirea

Biserica Sfinții Dumitru și Nestor este o construcție voievodală, ridicată în vremea și la comanda voievodului Matei Basarab și a soției sale, Elina, în anul 1648. Acest fapt apare în inscripția sculptată în piatră, scrisă cu litere mari în relief, care este situată deasupra ușii de intrare în nartex.

            În anul 1900, biserica este recondiționată din nou în interior și în exterior, acoperită cu plăci, dotată cu ferestre și uși noi, pe cheltuiala administrației proprietății regale din localitate. În anul 1937 este acoperită cu plăci noi, se amenajează pardoseala din mozaic și se construiește cu ziduri de beton și fier forjat, de asemenea pe cheltuiala proprietății regale. În anul 1970 au fost realizate lucrări de consolidare la turnul mare și portal și este pictată în stil bizantin.

            Inscripția scrisă în anul 1900 este situată deasupra ușii de intrare în biserică și este scrisă cu majuscule, incizate pe placa de marmură albă: "Această biserică sfântă a lui Matei Basarab a fost recondiționată de către Maiestatea Sa Regele Carol I în anul MCM și al XXXIV-lea al domniei sale."

            Inscripția din anul 1937 este situată deasupra ușii de intrare în biserică, sub inscripția menționată mai sus, și este scrisă cu majuscule, incizate pe placa de marmură albă: "În anul 1937 această biserică sfântă a fost reparată în întregime de Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea."

            Biserica are planul în forma unei nave cu lungimea de 26,7 m, lățimea de 9,3 m și înălțimea de 25 m și este construită din cărămizi subțiri cu cretă hidraulică având pereți cu o lățime de 1, 45 m. Are un singur turn masiv situat peste nartex, care are și rolul de clopotniță. Suprafața totală construită este de 230 metri pătrați.

Complex Turistic și restaurant Albatros 3 stele

Adresă: Soseaua Chiciului nr 7, Călărași 910088

Telefon: 0721 908 413

Hotel Hestia

Adresă: Strada Eroilor, Călărași

Telefon: 0342 404 620

Boier Moflea Pub &Grill

Adresă: sat Dorobanțu, Călărași

Telefon: 0758 317 675

Brizz Bar Oltenița

Adresă: Strada Argeșului 103, Oltenița 915400

Telefon: 0731 102 720

Hostel Dornacor, Oltenița

Adresă: Șoseaua Călărași 24A, Oltenița 915400

Telefon: 0752 066 510

Casa Memorială Gellu Naum, Comana

Situată în Comana, Casa Memorială "Gellu Naum" este de fapt casa de vară a marelui poet suprarealist, care se păstrează așa cum a fost, pe vremea când Gellu Naum își petrecea verile aici.

            Acest loc a fost pentru scriitor un loc în care se retragea în propriul său univers al creației,  un loc de izolare de contextul social și politic extern al erei (1968). În ziua de azi, casa a intrat în anonimitate. Totuși, în interior, puteți vedea lumea autorului, reminiscențe evidențiate prin colecția de obiecte mici și organizarea spațiilor.

            Ansamblul construit cuprinde două părți: spațiul de fundație culturală și camere pentru cazare.

Mănăstirea Comana

Mănăstirea Comana este un edificiu religios inclus în lista monumentelor istorice din România, construită de Vlad Țepeș în 1461, cu rolul de mănăstire-fortăreață (ruinată până la sfârșitul secolului al XVI-lea).

            Biserica mănăstirii Comana, dedicată Sf. Nicolae, a fost reconstruită în secolul al XIX-lea, iar în 1971 aceste lucrări au condus la descoperirea unui fragment de inscripție de piatră funerară, indicând mormântul de piatră al lui Ancuța, fiica lui Radu Șerban.

            În 1908, întregul ansamblu arhitectural de la Comana a fost restaurat de Comisia Monumentelor Istorice pentru a se dărăpăna din nou, mai ales după cel de-al doilea război mondial.

            Penultimele lucrări - restaurarea extensivă a cultului a avut loc între anii 1970-1977 și au fost întrerupte în 1978 când a fost desființat Departamentul pentru Monumente Istorice. Biserica, grav afectată de cutremurele din 1977 și 1986, a fost pe deplin consolidată în perioada 1988-1990.

            În anul 2008, cu ajutorul Diocezei de la Giurgiu, au fost restaurate și interioarele, precum și pivnița regală și biblioteca.

Taverna Marelui Paharnic Comana

Adresă: Comana

Telefon: 0743 079 934

Casa Comana - Hotel – Restaurant

Adresă: Strada Gelu Naum, 607, Comana 087055

Telefon: 0743 079 934

UE RO GOV INTERREG