Ieșim din Craiova pe E79 pe lângă Parcul Nicolae Romanescu și coborâm înspre râul Jiu trecând prin satele Braniște și Balta Verde pentru a ajunge în satul Podari. Ieșim din sat și părăsim E79 pentru a continua traseul pe drum forestier de-a lungul Pădurii Palilulei, trecem pe lângă Plantația de Nuci Harlea și urcăm înspre DJ552A de unde ne continuăm drumul pe asfalt de-a lungul Pădurii Bucovăț înspre comuna Bucovăț, una dintre cele mai frumoase așezări din județul Dolj. Întâlnim aici deal, câmpie, pădure, lunca Jiului, biserici vechi, la doar 6 km distanță de Cetatea Băniei. Bucovăț este locul preferat de craioveni pentru case de vacanță sau pentru relocare cu întreaga familie.
Traversăm Jiul și ajungem la capătul traseului nostru, în Craiova.
Pădurea Bucovăț este azi cea mai mare pădure în mare parte neafectată de defrișări de lângă orașul Craiova. Pădurea Bucovăț este cunoscută și pentru introducerea de specii noi, și este descrisă de silvicultori ca fiind o pădure tipică de deal și podiș, bogată în gorunete și șleauri.
Satul Bucovăț este situat la 6 km de orașul Craiova, pe drumul județean DJ522 Craiova -Cetate.
Zona protejată este situată în satul Bucovăț, pe DC97 spre satul Cârligei, la aproximativ 200 m de intersecția cu DJ552, pe proprietatea lui Viorel Cerneanu.
Aflorimentul este o deschidere verticală de aproximativ 40 m înălțime, predominant nisipoasă, pe versantul de vest a dealului Cârligei.
Depozitul fosilifer de la Bucovăț a fost raportat pentru prima oară de naturaliștii din Sibiu L. Bielz și D. Czekelius în anul 1849.
Cercetări asupra faunei și asupra poziției sale pe scara stratigrafică au fost efectuate ulterior de unul dintre pionierii paleontologiei românești, Radu Porumbaru.
În anul 1880, R. Porumbaru a raportat în Bucovăț un depozit fosilifer bogat de lamellibranchiate și gasteropode pe care le-a atribuit Levantinei (denumirea anterioară a României) și din care a dat spre examinare fosilele marelui paleontolog Tournouër.
Cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Paleolitic, Punctul fosilifer de la Bucovăț, merită să fie văzut și fotografiat, reprezentând totodată cel mai important punct geologic ocrotit de lege de pe raza județului Dolj.
Casa memorială Dr. Mendel este una dintre clădirile incluse pe lista obiectivelor turistice ale județului Dolj, fiind construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este faptul că numele provine de la termenul în slavonă "kral" care înseamnă rege, galant.
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova, unul dintre reperele orașului, este cel mai mare spațiu verde urban din România și unul dintre cele mai reprezentative monumente ale artei amenajării peisagistice din Romania.
Proiectat și construit ca un parc romantic, pe deplin conceput și aranjat de arhitecți, parcul a fost deschis în februarie 1903 în prezența regelui Carol I, a Prințului Ferdinand și a Prim-Ministrului de la acea vreme, Dimitrie Sturdza.
Parcul Nicolae Romanescu se află în partea de sud a orașului Craiova, la capătul străzii principale a orașului, Calea Unirii, în cartierul 1 Mai, formând un complex de aproximativ 100 ha, unic în România.
Parcul găzduiește o serie de facilități valoroase, cu valoare culturală și istorică: Podul Suspendat, un pod foarte vechi deasupra unui corp de apă care separă două dealuri, aflat încă în funcțiune; Castelul Magic, situat pe unul dintre dealurile de lângă pod, care este o atracție turistică; hipodromul Craiova, abandonat din anul 2000 și Teatrul de Vară care este inclus într-un proiect european de renovare. Parcul găzduiește și una dintre cele mai vechi grădini zoologice din România, care a fost deschisă în 1906.
Casa Băniei, un monument de arhitectură medievală si cea mai veche clădire laică din Craiova, capitala regiunii Oltenia, este locul în care istoria se împletește cu tradiția. Acesta este singurul monument de artă din Oltenia - pe lângă biserici și mănăstiri - care reprezintă stilul Brâncovenesc, unii dintre pereții săi fiind mai vechi de 300 de ani, iar alții chiar și de peste 500 de ani.
Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XV-lea, în 1496 devenind sediul Marii Bănii din Craiova, unde banii (guvernatorii) din Craiova, care era sediul regiunii Oltenia, își desfășurau activitatea. Domnitorul Matei Basarab și mai târziu domnitorul martir Constantin Brancoveanu (1699) au reconstruit Casa Băniei (sediul banilor). Câteva reparații au fost efectuate în 1933, dar adevărata reconstrucție a avut loc în 1966.
Cine vizitează astăzi Casa Băniei are șansa de a se familiariza cu lumea tradițiilor din Oltenia, grație expozițiilor aparținând Secției etnografice a Muzeului Oltenia.
Adresă: Strada Iancu Jianu 6, Craiova 200142
Telefon: 0760 603 034
Adresă: Calea Severinului 7B, Craiova 200233
Telefon: 0769 251 832
Adresă: Strada Alexandru Macedonski 51, Craiova 200240
Telefon: 0725 059 333