Ruta traseului este Slatina – Drăgănești Olt – Turnu Măgurele – Corabia – Deveselu – Caracal – Piatra Olt – Slatina
În funcție de câte zile va dura traseului – 2 sau 3 zile – vom avea 1 sau 2 nopți de cazare: prima în Turnu Măgurele sau Corabia și a doua în Deveselu.
Distanța traseului poate fi parcursă în 2 sau 3 zile, totul depinde de câși km putem acoperi în fiecare zi. Traseele de bicicletă sunt o adevărată tură de forță, dar trebuie să fie în același timp și plăcută, trebuie să ne putem bucura și de ceea ce au de oferit traseele. De aceea nu trebuie să ne grăbim, putem avea un ritm mai lent, și astfel vom parcurge cei 211 km în 3 zile.
Traseul este în sine un ocol al Văii Oltului.
Plecăm din Slatina pe DJ546 și coborâm înspre Drăgănești trecând prin localitățile Brebeni, Coteana, Bălănești și Mărunței. Ajunși aici în orașul Drăgănești-Olt putem să ne odihnim puțin la o terasă. Din Drăgănești-Olt coborâm mai mult spre sud și trecem prin satul Dăneasa, la ieșire de aici ne intersectăm cu E70 și continuăm drumul spre sud pe DJ546 înspre Turnu Măgurele, trecând prin următoarele localități: Zănoaga, Sprâncenata, Bârseștii de Sus, Smârdan, Beciu, Dudu, Plopii-Slăvitești, Brâncoveanca, Slobozia Mândră, Uda-Clocociov, Uda-Paciurea, Saelele, Pleașov, Lunca, Segarcea-Vale și Lița.
Dacă suntem obosiți ne vom caza aici în Turnu Măgurele, iar dacă nu, ne continuăm drumul pe DN54 traversând Oltul pentru a ajunge la Corabia, trecând prin localitatea Gârcov și pe lângă Balta Gârcov. Dacă nu ne-am cazat în Turnu Măgurele, ne vom caza aici în Corabia.
Din Corabia începem traseul către nord, pe DN54 înspre comuna Vișina, trecem apoi prin satul Studinița, ținem drumul național sus înspre satul Deveselu, iar de aici mai avem puțin până la Caracal. Dacă ne cazăm în prima noapte la Turnu Măgurele, vom împărți traseul în 3 zile, și ne vom caza pentru a doua noapte la Deveselu.
Din Caracal părăsim DN54 și pedalăm pe DN64 înspre satul Dobrosloveni, continuăm înspre satul Potopinu și traversăm canalul de irigații. Urcăm și mai mult înspre nord, trecând prin localitățile: Vlăduleni, Văleni și Brâncoveni până ajungem în satul Piatra. De aici părăsim DN64 și pornim pe DJ677 înspre Slătioara, trecând prin Criva de Jos și Criva de Sus. Părăsim Slătioara pe DN 65 și traversăm Podul Oltului pentru a ajunge înapoi la Slatina.
În 1969, muzeul din orașul Slatina a fost îmbogățit cu o nouă secțiune de artă populară care a fost adăugată secției de istorie creată în 1952 și dezvoltată în mod constant de atunci.
La înființarea sa, departamentul de etnografie avea un patrimoniu de 1.480 de obiecte, patrimoniu care a fost îmbogățit în mod constant, ajungând astăzi, la 33 de ani de la înființare, la un total de 8.933 de obiecte.
Acest patrimoniu etnografic reflectă creația populară din aproape toate satele și comunele din județul Olt, teritoriu în care se întâlnesc trei zone etnografice: Olt, Romanati și Câmpia Boianului.
Mănăstirea Clocociov, dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, își înscrie numele printre cele mai vechi unități monahale din România. Începuturile sale, fără a fi înregistrate în documentele de la acea vreme, au fost pierdute odată cu trecerea timpului.
Unele dintre documentele găsite îl certifică ca fondator al mănăstirii pe domnitorul Mihai Viteazul.
Clădirea bisericii vechi a început în 1645 și a durat câteva luni.
Pictura care se poate admira azi în mănăstire este nouă și a fost realizată în 1937 de pictorul Nicolae Pană. Din vechea pictură, se păstrează încă în pronaos, pictura votivă, un portret de grup remarcabil, cu portretele fondatorilor și a urmașilor lor imediați.
În interiorul clădirii a fost amenajat și un muzeu cu o importantă colecție de artă românească veche, inclusiv icoane, piese de artă decorativă (în special argintărie, broderii, țesături și sculpturi în lemn) și cărți cu ilustrații gravate în lemn executate în cele mai populare tipografii din țară de artiști români renumiți.
Fondatorul schitului Strehareț a fost episcopul Serafim Întâiul al Buzăului și din 1668, Episcop al Râmnicului.
Construcția schitului începe în 1665, iar pe 4 august 1668 Serafim își consacră fundația Mitropoliei Bucureștiului unde a păstorit mitropolitul Teodosie.
După 1865, schitul Strehareț a dus o viață liniștită și fără evenimente majore.
Fresca schitului este importantă prin stilul de pictură neo-bizantină și prin scrierea chirilică care se păstrează pe frontispiciile icoanelor de pe perete. Multe dintre icoanele schitului sunt documente vii, cu marcaj al timpului, icoane care, în ciuda vremii, sunt încă frumoase și bine păstrate.
În 1979, vechiul turn al clopotului a fost demolat și a fost construită o clopotniță nouă deasupra portalului de la intrarea în mănăstire.
Iubitorii de istorie și oamenii în căutare de locuri unice, pot găsi în curtea Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt un loc unic în România și chiar în Europa, așa cum susține arhitectul său, profesorul Traian Zorozoliu, sub forma unei așezări neolitice în aer liber, specifică culturii antice Gumelnița.
"Este fascinant pentru oricine din țară, indiferent dacă este sau nu îndrăgostit de istorie, să intre într-un sat vechi de 4.500 de ani. Acesta este singurul sat de acest fel din România și din Europa deopotrivă. La deschidere, 96 de arheologi din 24 de țări europene au venit și au spus că este cea mai reușită reconstrucție. Dacă am fi avut spații mai mari, aș fi putut face mai mult. Cu toate acestea, este o construcție frumoasă, deoarece aici puteți păși și descoperi o altă lume, un alt mod de design interior, un stil de viață diferit ", spune entuziasmat profesorul Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt, despre parcul arheologic pe care l-a creat acum patru ani.
Parcul arheologic neolitic din cadrul complexului muzeal din Drăgănești-Olt a fost deschis în 2010. Satul neolitic este alcătuit din șase colibe la dimensiune reală ridicate în spațiu deschis, pe o suprafață înconjurată de un șanț de apărare și un gard de nuiele. Accesul în sat se face pe un pod îngust. În interiorul colibelor există unelte folosite în meseriile neolitice, precum pescuitul, agricultura, ceramica și vânătoarea.
Biserica parohială "Sfânta Treime" este o catedrală adevărată, apreciată după mărimea sa ca fiind a doua dintre bisericile parohiale din Oltenia, după "Madona Dudu" din Craiova, și cea mai mare din județul Olt.
Este cea mai impunătoare construcție arhitecturală a orașului dunărean și a fost construită pe o mlaștină, acum o sută de ani. Localnicii aduceau coșuri cu pământ consacrat din altă parte a orașului până când au acoperit mlaștina. Lucrările au fost executate la "comanda" celebrului inginer Anghel Saligny.
Biserica are șase turnuri, care din punct de vedere arhitectural sunt identice cu cele ale Bisericii "Sf. Elias" din Craiova, dar mult mai mari. Clopotnița se află în interiorul turnului de mijloc de pe frontonul sanctuarului, deasupra pronaosului, având instalat un ceas. De la revoluție, ceasul s-a oprit la ora 7:15.
Preotul Ion Nețoi, protopresbiter, spune că atunci când a funcționat, ceasul din turn bătea la ore fixe, lucru neobișnuit în zona de câmpie.
Adresă: Strada Portului, Corabia
Telefon: 0249 563 131
Istoria cetății datează din epoca romană, din vremea împaratului Traian.
În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1393), fortăreața Turris a jucat un rol major în sistemul defensiv al Țării Românești. Locația a reprezentat un pilon important al sistemului de fortărețe pe care regele le-a ridicat ca un scut împotriva amenințării turce la sud de Dunăre.
Istoricii vorbesc despre planul regelui de a ridica pe malul Dunării un lanț puternic de fortărețe menite să apere împotriva turcilor. În Teleorman, Mircea cel Bătrân a vrut să fortifice sistemul, și în afară de fortăreața Turnu, au fost ridicate alte două cetăți, la Frumoasa și Zimnicea.
Ruinele cetății Turris sunt încărcate de istorie, dar și legende. Se spune că sub poarta cetății era un tunel care ducea în cealaltă parte a Dunării. Legenda spune că prin acest tunel, proprietarii de pământ români au fugit de invadatori în cealaltă parte a Dunării, unde își păstrau averea. Această legendă este contestată de istorici. Arheologii care au desfășurat cercetări la cetatea Turnu nu au descoperit nici o dovadă pe parcursul anilor pentru a susține legenda tunelului.
Complexul de odihnă și relaxare "Ștrandul Vedea" este format din două piscine pentru adulți și copii și 600 de șezlonguri.
În cadrul complexului sunt disponibile următoarele servicii:
- piscină;
- saună;
- jacuzzi;
- teren de fotbal;
- lecții de înot.
Locația include o piscină pentru adulți, o piscină în aer liber, vestiare, dușuri, șezlonguri și un restaurant. Accesul este permis și pe timp de iarnă.
În fiecare zi complexul este deschis între orele 9-24, iar Joia programul începe la ora 14:00. Prețul biletului este de 10 lei. Elevii și elevii primesc reduceri la 50%.
În ceea ce privește prețul pentru închirierea terenului de fotbal din interiorul complexului, acesta a fost stabilit la 20 lei pe zi și la un preț de 30 lei pentru activitățile nocturne. Acest program poate fi prelungit până la ora 20:00.
Complexul a fost redeschis în 2011 după renovare din partea autorităților locale.
Adresă: strada Crisan nr. 1, Slatina 230008
Telefon: 0249 430 390
Adresă: Strada Ecaterina Teodoroiu 1, Slatina 230022
Telefon: 0349 881 010
Adresă: Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, Slatina
Telefon: 0249 438 310
Adresă: DJ546, Drăgănești-Olt 235400
Telefon: 0740 858 582
Adresă: Strada Olteţului Nr.48, Turnu Măgurele
Telefon: 0763 793 736
Adresă: Strada Mihai Bravu 13, Turnu Măgurele
Telefon: 0720 186 856
Sucidava este un sit istoric daco-roman, situat în Corabia, România, pe malul nordic al Dunării. Corabia, numit și "orașul teilor", este un mic port dunărean situat în județul Olt. Un punct strategic vechi, Cetatea Sucidava se situează printre primele așezări romano-bizantine construite cu mii de ani în urmă în zona carpato-danubiano-pontică.
În timpul perioadei dacice libere, Sucidava era centrul politic și economic al Suci, un trib dac care avea relații comerciale cu orașele elenistice și Imperiul Roman, așa cum s-a dovedit prin monede și amfore ștampilate.
Complexul arheologic Sucidava se întinde pe două hectare de teren și este foarte ușor de accesat datorită drumului recent reconstruit. Punctul principal de atracție de aici de la cetate este reprezentat de fântâna secretă construită de romani la 18 metri în subteran. Fântâna a fost redescoperită în 1958 și restaurată în 1968. Este singura fântână monument de acest gen din sud-estul Europei, care datează din epoca romano-bizantină. Fântâna a fost special creată pentru a asigura alimentarea cu apă în perioadele de asediu, astfel încât locuitorii să nu trebuiască să meargă în afara pereților cetății să caute apă.
Astăzi, în special tinerele mirese beau apă de aici, convinse că acest lucru va aduce armonie în cuplul lor.
Adresă: Strada Portului, Corabia
Telefon: +40 249 563 131