Traseu Targusor - Navodari

Monumentul eroilor din Târgușor a fost construit în memoria celor care au luptat și care și-au pierdut viața în bătăliile care au avut loc în perioada 1916-1918:

• Bătălia de la Turtucaia
• Bătălia de la Topraisar
• Bătălia de la Mărăști
• Bătălia de la Mărășești

Rezervația geologică Cheile Dobrogei are o suprafață totală de 10.929 de hectare.

Situl este important nu numai datorită caracteristicilor sale geomorfologice, paleontologice, botanice și peisagistice, ci și datorită elementelor sale de faună.

            Calcarul care se regăsește în chei reprezintă rămășițe ale atolilor care justifică forma semi-rotundă a pereților. Pereții sunt orientați spre Est / Vest și nu au o înălțime mai mare de 40m.

            Platourile calcaroase cu forme ciudate, lovite de trecerea apei, înconjoară șoseaua de o parte și cealaltă. Împreună cu frumusețile naturale, zona este presărată și cu numeroase urme arheologice, în special cele descoperite în peșterile de-a lungul Cheilor Dobrogei - rămășițe de unelte, vânătoare și chiar urme ostelogice ale tipului de oameni care au populat acest teritoriu în epoca preistorică. De-a lungul întregii întinderi a Cheilor Dobrogei se întâlnesc numeroase atracții naturale încântătoare, cum ar fi râpe sau peșteri sculptate în calcar: Peștera La Adam, Peștera Liliecilor, Peștera Bătrânei, Peștera Casian sau Peștera Miresei.

Cetatea Capidava a reintrat în circuitul turistic

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și a intrat în circuitul turistic, din data de 15 iunie. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului „Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

 

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, ce au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

 

Cetatea Capidava, în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare a Cetății Capidava s-au încheiat, iar de acum turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

 

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec. al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin „cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă „cetatea de la cotitură”,  însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Conform muzeografului Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei, a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă „satul cetății”.

 

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, ce au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Tot de la reprezentanții Muzeului de istorie aflăm faptul că aici găsim „obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, ce nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”.

 

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de „artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită „poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar, erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

 

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, ce au demarat încă din 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

 

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, construit în perioada romană timpurie.

Acesta a fost ridicat, cel mai probabil, la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

 

Termele de la Cetatea Capidava

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii `80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă ce susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.