Traseu Constanta - Calarasi

În prezent, domeniile Ostrov au o suprafață agrară de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal vinicol de 1.200 de hectare, 400 de hectare de livezi (caise, piersici, măr, prune, cireșe, nuci), 150 hectare de câmp arabil și 200 de hectare de seră. Domeniile Ostrov includ cele două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme și o suprafață de aproximativ 600 de hectare și Lipnița, cu un total de nouă ferme și o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare.

            Domeniile Ostrov sunt situate în partea de sud-vest a județului Constanța, de-a lungul malului drept al Dunării, pe terasa superioară, având o lungime de 30 km.

            Vinurile obținute în această pivniță au particularități de nobilime și originalitate, care le conferă o personalitate puternică și deosebită. Vinurile din pivnița Ostrov urmează și promovează cererile de calitate ale Uniunii Europene. Sursele arheologice ne-au arătat faptul că, chiar și acum 3.000 de ani, regiunea cunoscută astăzi ca Ostrov a fost sinonimă cu viticultura și, prin urmare, cu vinificația. În timp, sub forme diferite, la Ostrov s-a produs vin.

            Tipurile cultivate la Domeniile Ostrov sunt următoarele: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach și Rebo pentru vinurile roșii.

Pentru vinurile albe sunt cultivate tipurile: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Rieslingul Italian, Muscat Ottonel și Cramposie.

Cele mai importante tipuri de vinuri ale brandului Domeniile Ostrov sunt: Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Păcuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum și Crama Ostrov.

Casa a fost construită de pictorul grec Theodor Russo, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

            Arhitectura clădirii este influențată de stilul neoclasic al arhitectului Pelopidas Couppa.

Construită pe patru nivele, clădirea are un subsol și o mansardă,ambele mai înalte. Soclul a fost realizat din piatră de extracție medievală. Ușile de intrare sunt din lemn si au un stil neoclasic, fiind decorate cu denticuli si capitel, loc unde este inscripționată monograma "TR". Astfel, vizitatorul poate identifica atât numele proprietarului inițial, grecul Theodor Russo, cât și anul construcției, 1897.

            Clădirea se distinge prin simetria sa verticală, accentuată prin intermediul ferestrelor. Fiecare dintre ferestrele de la parter este prevăzută cu un fronton cu acrotere (soclul este așezat pe un frontron pentru a susține statui, vase sau alte ornamente) susținut de console, în partea sa superioară.

            Deasupra lor sunt ferestre cu arhitravă (un element de construcție tipic pentru arhitectura clasică - care constituie partea inferioară a antablamentului și care este susținută de capitelul coloanei sau de perete) susținute de console - cariatide, din aceeași serie tipologică.

            Deasupra ușilor de intrare se pot observa două balcoane cu o feronerie simplă, susținute din lateral. O cornișă susținută de console este evidențiată cu ornamente în spirală și o friză îngustă cu frunze. La etaj, între ferestre se observa identifica o inscripție greu lizibilă în limba greacă.

Este cel mai mare complex pentru practicanții de sporturi extreme din România. Suprafața totală de peste 8.500 de metri pătrați este împărțită în 4 zone de sporturi extreme pentru următoarele activități: rollerblading, skateboarding, BMX, MTB, alpinism, bouldering, trial, salt și scooter.

            Situat în apropierea lacului Tăbăcărie, complexul sportiv Gravity Park a devenit o activitate de agrement populară în rândul tinerilor și iubitorilor de sporturi extreme din Constanța.

            Indiferent dacă ești începător sau avansat, dacă vrei mergi să practici un astfel de sport sau pur și simplu vrei să te relaxezi, Gravity Park este locul potrivit pentru tine.

            Vizitatorii și sportivii au o serie de facilități, cum ar fi închirierea de echipament sportiv, cursuri de alpinism, standuri pentru spectatori, sistem de sunet profesional, toalete, dușuri și dulapuri.

Deschiderea oficială a avut loc la 24 mai 2008, cu un spectacol extrem, la care au participat cei mai buni sportivi din România. Pe lângă demonstrațiile de rollerblading, skateboarding, trialuri, dirt jump și alpinism rapid, a avut loc și un concurs Best Trick cu premii totale în valoare de 3.000 de euro. De atunci, concursuri de acest fel au avut loc în fiecare an.

            Intrarea în parc este gratuită.

Pentru cei care nu au 18 ani, este obligatoriu consimțământul părinților pentru a intra în aceste zone de sporturi extreme. Ei trebuie să completeze o declarație scrisă și să accepte regulile complexului.

            Accesul este gratuit pentru toți cei care au echipament sportiv adecvat și o insignă de acces. De asemenea, casca este obligatorie.

            Se poate inchiria echipament de protectie (cască, genunchiere, cotiere, mânuși) și toate echipamentele de alpinism necesare (frânghie, ham, grigri, bocanci, carabiniere).

            Se poate veni în parc cu propria cască. Cu toate acestea, în cazul echipamentului personal de alpinism, acesta trebuie să fie verificat de instructorul de alpinism din cadrul Gravity Park înainte de a urca pe turn.

Situat în inima podgoriei Murfatlar, muzeul a fost fondat în anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

            În muzeu există zeci de exponate de o valoare remarcabilă, care certifică practicarea culturii vinicole pe teritoriul Dobrogei de peste 2.000 de ani. Oprindu-ne în timpurile când strugurii se zdrobeau cu picioarele în rezervoare de piatră pentru a obține băutura, ni se amintește robustețea dacilor, care beau vinul fără să-l amestece cu apă.

            În locul cupelor de argint sau de aur, dacii serveau vinul din vase de lemn, din coarne mari de cerb care se treceau din mână în mână.

            Unii istorici sunt de părere că plantarea strugurilor în zonă este anterioară cultivării primelor cereale, iar referințele istorice la vinul proto-dac și dac au fost făcute și de Strabo și Diodor din Sicilia.

Adresă: DN3, (lângă Băneasa - Constanța), 907165 Lipniţa

Adresa: Str. Dacia nr. 72 – Cernavodă

Telefon: 0241.630106

Canaraua Fetii este un obiectiv turistic aflat în zona sud-vestică a Dobrogei, în județul Constanța, la ieșire din comuna Băneasa, în apropiere de Lipnița. Acest obiectiv turistic, mai puțin cunoscut, este situat într-o regiune spectaculoasă, cu dealuri, văi și stânci calcaroase, cu profil de canion. Deși zona nu este foarte promovată și, deci, nici de turiști prea cunoscută, aceasta ascunde numeroase legende despre melegurile dobrogene, despre care se spune că aici a curs, cândva, Dunărea.

Rezervația naturală începe de lângă balta Iormac, situată în apropiere de Băneasa și ajunge până în Bulgaria, unde a fost numită Suha Reka sau Râul Secat.

Canaraua Fetii este un canion stâncos, ai cărui versanți cu pereți verticali abrupți sunt brăzdați de numeroase fisuri și grote. Pe alocuri, eroziunea a fost atât de intensă, încât a izolat blocuri înalte de aproape 50 de metri, asemănătoare unor turnuri de cetate.

Canaraua Fetii, un loc de legendă

Potrivit legendei, în stâncile de pe Valea Ceairului, în apropierea graniței cu Bulgaria s-au stabilit niște tâlhari. Câteodată, ei le răpeau pe cele mai frumoase fete din satele vecine. Revoltați de situație, țăranii au dat foc locului în care se aflau hoții și au reușit să îi omoare pe toți cei care se aflau în grotă. Ei au numit acel loc Canaraua Fetii, o denumire parțial bulgărească, deoarece, în bulgară, kanara înseamnă stâncă. Ulterior, denumirea a fost dată întregii văi.

O altă legendă spune că țăranii își ascundeau fetele în aceste grote, pentru a nu fi găsite și necinstite de soldații turci. Se spune că fetele au trăit o vreme acolo, iar când dușmanii le-au descoperit, pentru a nu fi prinse, tinerele au sărit în prăpastie.

Bisericile rupestre de la Canaraua Fetii

În pereții din calcar ai stâncilor de la Canaraua Fetii, arheologii au descoperit o biserică mică de numai câțiva metri în partea superioară a stâncii, despre care spun că a existat între secolele al IV-lea și al III-lea î.Hr.

O altă biserică săpată în stâncă a fost descoperită în partea de jos, unde arheologii au mai găsit și două morminte, cruci și monede romane din timpul împăratului Constantin cel Mare.

Tot cercetătorii arheologi sunt de părere că în stâncile de la Canaraua Fetii ar fi fost un complex rupestru întins pe mai multe niveluri, similar celui de cretă de la Basarabi, dar ceva mai mic.

Peștera Sihaștrilor

De la Canaraua Fetii, drumul continuă prin pădurea ce a devenit, în timp, rezervație naturală. Spre stânga, vizitatorii pot ajunge la Mânăstirea „Sf. Gherman”, cunoscută de asemenea sub denumirea de Peștera Sihaștrilor, a cărei construcție a început în anul 2011. Dacă privim spre dreapta, vedem un mic indicator către aceasta. Intrarea nu este deloc impozantă, însă există un indicator spre zona de acces către grotă, sub care a fost așezată o cruce. Propriu-zis, peștera este, de fapt, un tunel scurt, săpat în stâncă, în capătul căruia se adâncește o prăpastie.

De acolo pot fi admirate peisajul spectaculos din zonă și Mânăstirea „Sf. Gherman”. Conform mai multor surse, peștera este îngrijită de călugări, probabil de aceea, la ieșire, poate fi observată o icoană cu Sf. Gherman, o cruce din lemn și multe lumânări.

Accesul către Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii

Rezervația Naturală Canaraua Fetii este situată în Podişul Dobrogei de Sud, pe raza comunei Băneasa, spre limita acesteia cu localitatea Lipniţa, în sud-vestul judeţului Constanţa.

Accesul se face din partea de nord a rezervaţiei și este reprezentată de DN3 Constanţa – Ostrov, între localităţile Băneasa şi Lipniţa, drumul de exploatare până la fosta carieră de piatră Canaraua Fetii şi apoi pe Valea Canaraua Fetii.

Flora rezervației naturale

Versanții văii Canaraua Fetii Fauna și flora acestor pereți sunt deosebite și cuprind un număr mare de specii rare pentru România.

Acești versanți reprezintă casa și locul de odihnă pentru mai multe specii de păsări. Printre cele mai ușor de observat sunt șorecarii și acvila de câmp. Arealul este un mediu propice pentru numeroase mamifere, dar și pentru broaștele țestoase de uscat dobrogene, care și-au dezvoltat habitatul în zonă, acesta fiind unul din elementele pentru care zona a fost declarată protejată.

Dacă te-am convins să faci o excursie la Canaraua Fetii, n-ar fi rău să iei în calcul și o oprire la Adamclisi, pentru a vizita monumentul Tropaeum Traiani, cetatea și muzeul. Drum bun, forță în pedale și vreme perfectă vă dorim!

Sursă: DiscoverDobrogea

Adresa: Bdul Alexandru Lapusneanu Nr 184b, Constanța

Telefon: 0241 517 051

Adresa: Strada Adamclisi 1A, Constanța 900001

Telefon: 0726 329 905

Adresă: Constanta, DC44, Ostrov

Telefon: 021 344 1461

Adresă: Aleea Trandafirilor, Murfatlar

Telefon: 0241 232 000

Cetatea Capidava a reintrat în circuitul turistic

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și a intrat în circuitul turistic, din data de 15 iunie. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului „Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, ce au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Cetatea Capidava, în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare a Cetății Capidava s-au încheiat, iar de acum turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec. al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin „cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă „cetatea de la cotitură”,  însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Conform muzeografului Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei, a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă „satul cetății”.

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, ce au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Tot de la reprezentanții Muzeului de istorie aflăm faptul că aici găsim „obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, ce nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”.

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de „artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită „poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar, erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, ce au demarat încă din 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, construit în perioada romană timpurie.

Acesta a fost ridicat, cel mai probabil, la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

Termele de la Cetatea Capidava

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii `80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă ce susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.