Plecăm din Craiova pe E79 înspre Podari traversând Jiul, iar la ieșire din Podari părăsim E79 și intrăm pe DJ561. Pedalăm pe acest drum și trecem prin satele Livezi și Gura Văii, părăsim drumul județean și intrăm pe drumul comunal 95 și ajungem în comuna Țuglui aproape de râul Jiu. Coborâm pe malul Jiului înspre satul Bâzdâna iar apoi o luăm spre vest pe DC98 și continuăm pe DC96 înspre satul Belcinu. De aici părăsim drumul asfaltat și mergem pe drum de pământ înspre Segarcea. Aici putem face o pauză pentru a vizita Crama Domeniul Coroanei Segarcea și pentru a ne odihni.
Din Segarcea traseul nostru de bicicletă pornește în sus către satele Sălcuța și Panaghia de-a lungul liniei de cale ferată. Din Panaghia ieșim pe DC95 până la intersecția cu DJ561 de unde ținem drumul până ajungem la Gura Vării unde intrăm pe DJ561 și ținem drumul spre Craiova, trecând din nou prin Podari.
Domeniul Coroanei Segarcea face parte dintr-o poveste veche de un secol al un destin neliniștit.
Segarcea - "ținutul visurilor", așa cum prezic rădăcinile sale latine - este unul dintre cele douăsprezece domenii pe care Casa Regală a României le-a preluat în administrație în timpul lui Carol I, regele României, în 1884, prin decizia Parlamentului. Acesta a fost modul în care a fost înființată Administrația Domeniilor Regale (ADC).
Rolul domeniilor regale a fost acela de a sprijini financiar Casa Regală, dar și de a deveni noduri agricole în avangarda tehnologiei și knowhow-ului.
Printre aceste domenii, ținutului Segarcea i s-a atribuit rolul de pordgorie și cramă-vinărie, sub supravegherea unor agronomi și viticultori distinși, coordonați de Florian Davidescu și Dobre Rădulescu.
De atunci, vinurile Domeniului Coroanei Segarcea au însoțit regii și oamenii de stat la recepții diplomatice și au asistat la scrierea istoriei, ca un slujitor credincios.
Astăzi, 60% din cele 300 ha ale plantației sunt destinați soiurilor negre și 40% soiurilor albe. Podgoriile Segarcea beneficiază de o localizare extrem de favorabilă pentru crearea vinurilor cu caracter puternic, fiind situate în dreptul paralelei 44º, în Oltenia, la 25 km sud de Craiova și la 70 km nord de Dunăre.
Casa memorială Dr. Mendel este una dintre clădirile incluse pe lista obiectivelor turistice ale județului Dolj, fiind construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este faptul că numele provine de la termenul în slavonă "kral" care înseamnă rege, galant.
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova, unul dintre reperele orașului, este cel mai mare spațiu verde urban din România și unul dintre cele mai reprezentative monumente ale artei amenajării peisagistice din Romania.
Proiectat și construit ca un parc romantic, pe deplin conceput și aranjat de arhitecți, parcul a fost deschis în februarie 1903 în prezența regelui Carol I, a Prințului Ferdinand și a Prim-Ministrului de la acea vreme, Dimitrie Sturdza.
Parcul Nicolae Romanescu se află în partea de sud a orașului Craiova, la capătul străzii principale a orașului, Calea Unirii, în cartierul 1 Mai, formând un complex de aproximativ 100 ha, unic în România.
Parcul găzduiește o serie de facilități valoroase, cu valoare culturală și istorică: Podul Suspendat, un pod foarte vechi deasupra unui corp de apă care separă două dealuri, aflat încă în funcțiune; Castelul Magic, situat pe unul dintre dealurile de lângă pod, care este o atracție turistică; hipodromul Craiova, abandonat din anul 2000 și Teatrul de Vară care este inclus într-un proiect european de renovare. Parcul găzduiește și una dintre cele mai vechi grădini zoologice din România, care a fost deschisă în 1906.
Casa Băniei, un monument de arhitectură medievală si cea mai veche clădire laică din Craiova, capitala regiunii Oltenia, este locul în care istoria se împletește cu tradiția. Acesta este singurul monument de artă din Oltenia - pe lângă biserici și mănăstiri - care reprezintă stilul Brâncovenesc, unii dintre pereții săi fiind mai vechi de 300 de ani, iar alții chiar și de peste 500 de ani.
Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XV-lea, în 1496 devenind sediul Marii Bănii din Craiova, unde banii (guvernatorii) din Craiova, care era sediul regiunii Oltenia, își desfășurau activitatea. Domnitorul Matei Basarab și mai târziu domnitorul martir Constantin Brancoveanu (1699) au reconstruit Casa Băniei (sediul banilor). Câteva reparații au fost efectuate în 1933, dar adevărata reconstrucție a avut loc în 1966.
Cine vizitează astăzi Casa Băniei are șansa de a se familiariza cu lumea tradițiilor din Oltenia, grație expozițiilor aparținând Secției etnografice a Muzeului Oltenia.
Adresă: Strada Iancu Jianu 6, Craiova 200142
Telefon: 0760 603 034
Adresă: Calea Severinului 7B, Craiova 200233
Telefon: 0769 251 832
Adresă: Strada Alexandru Macedonski 51, Craiova 200240
Telefon: 0725 059 333